Articol

Această întrebare se arată de multe ori plină de controverse și înțelesul, așa cum este asociat de fiecare, ne poate îndepărta de adevăratul sens profund al meditației.

Răspunsul la întrebare se dezvăluie pe măsură ce te lași să descoperi în tăcere sensul cuvintelor care urmează.

Pentru a aduce lumină este nevoie să înțelegem ce crede fiecare că înseamnă meditația.

De-a lungul experienței mele de instructor de Yoga am putut să constat că unele persoane cred că este vorba de a sta așezat cu picioarele încrucișate în timp ce nu te gândești la nimic, alții cred că trebuie să vadă culori sau îngeri, alții cred că este un act religios, alții spun ,,Ommmm,, și desigur alții consideră că este ceva…buhuhu.

Aș putea spune că meditația este o formă de rugăciune însă în sens mai profund, meditația este trăirea conștientă a fiecărui moment din viață.

Dincolo de misticismul și spiritualizarea acestui cuvânt, mă voi referi în termeni simpli la ceea ce poți face pentru a medita, care sunt obstacolele în calea meditației și mai ales care sunt beneficiile.

Atunci când mergi pe stradă și știi că mergi, simțind cum calci, ascultând sunetele exterioare, observând felul în care respiri, ce vorbești și de ce o faci, care este scopul acțiunilor tale, cum te simți cu hainele pe care le porți și de ce cumperi mâncarea pe care o pui în coș, toate acestea sunt o formă activă de meditație prin care de fapt trăiești în prezent, conectat cu tine și cu ceea ce te înconjoară.

Momentul prezent te aduce în starea de ființă divină. Cum adică?

Nu, nu ești divin atunci când te rogi dar continui să gândești în credințe, tipare și judecăți, nu, nu ești divin când te superi că nu ai dreptate și când simți că ești o victimă sau îți plângi de milă, nu, nu ești divin când te opui schimbărilor și trăiești cu grija zilei de mâine sau când crezi că tu știi, ai dreptate. Nu, nu ești divin când nu știi de tine, sari la ceartă, ești gelos, invidios sau te complaci în confort așteptând ca alții să facă sau să nu facă.

Ba da ești de fapt, doar că nu știi, ai uitat, te-ai blocat, te-ai strâns, te-ai limitat și ai căzut din paradis fix în dualitate.

Pentru a accesa spațiul divin este nevoie să te deschizi mai mult, să te relaxezi, să renunți, să cedezi, să plângi, să simți că ești învins, că lupta a luat sfârșit, să ajungi la capătul puterilor și să recunoști că nu mai știi, că sunt atâtea sensuri câte vrea fiecare să fie și atâtea credințe câte alege fiecare, că nu este nimeni mai sus și mai jos decât atunci când privești dintr-un sens pentru că…din sens opus este exact pe dos.

Eu am ales yoga ca și cale de deschidere, relaxare și accesare a receptivității, cultivarea stării de nemișcare, echilibru și flexibilitate atât fizică căt și mentală.

Unul din cele mai mari obstacole în calea meditației este că nu poți sta nemișcat. Gândurile se mișcă, emoțiile, agitația și stresul, traumelele din trecut … și da poate fi chiar momentul când ai fost scos la tablă, nu ai știut și te-ai blocat, atunci te-ai închis și fluxul divin nu a mai putut circula liber. De câte ori ai făcut asta în viață? Să te blochezi, să simți că ceva se strânge prin tine, că e greu, nu mai poți și suferi?

Poate este mai ușor să acționezi prima dată dinspre fizic spre mental prin practici care curăță blocajele instalate în corp, te disciplinează și te deschid treptat către un alt simț, cel al intuiției, al receptivității, așa cum sunt animalele care simt tot și sunt atente.

Un alt obstacol este că adormi. Ups…unii cred că e normal. Da…este…atunci când ești obosit, când atenția ta nu este antrenată, când nu știi ce să faci altceva cu ochii închiși pentru că nu ai experimentat altceva, când nu ți-ai dezvoltat capacitatea de a te simți și a sta cu stările tale.

Aici pot spune că posturile fizice pe care le practic la clasa de yoga mă ajută să obțin…da…tot ce am descris mai sus. Și chiar da…cum?

Să luam postura Vulturului: ca să o poți menține este nevoie să menții privirea într-un punct fix din exterior, mintea atunci tace, puterea de concentrare și atenție crește.

Trecem acum la o postură care se cheamă Postura Copilului, ești întins pe saltea cu ochii închiși și începi să îți simți respirația cum îți mișcă abdomenul. Deja este o nouă senzație la care nu ai fost atent până acum, o trăire pe care poate nu ai avut-o.

Exemplele continuă pentru că sunt mii de posturi fizice și fiecare dezvoltă altă stare, curăță alt blocaj și regenerează alt organ.

Articolul va continua.